Intotdeauna am fost de parere ca Petre Grigoras este un om lipsit de noroc. Si nu neaparat pe plan profesional, pentru ca rezultate a avut aproape peste tot pe unde a antrenat. "Grig" nu a avut insa pana acum sansa de a lucra cu un club care sa ii garanteze continuitatea performantei. Din pacate, locurile la echipele mari din capitala, sau chiar la CFR Cluj ori Poli Timisoara, sunt ocupate de antrenori adusi si pentru imagine. Nu spun ca Uhrin Jr sau Andone nu ar fi valorosi, ba dimpotriva, insa cluburile in cauza au dat si o lovitura in plan mediatic, cooptandu-i. Cum ar fi aratat, spre exemplu, clubul Poli Timisoara, cu Grigoras pe banca? Mult mai sters ca imagine, insa, probabil, infinit mai bine in clasament. Fostul antrenor al Farului nu este genul de showman, nu il cheama Uhrin si nici nu a intentionat vreodata sa intruneasca aceste "calitati". Grigoras este insa cel mai tare din... orice oras unde a antrenat, este mai degraba un taciturn decat un emitator de pareri pe la TV, preferand sa lase rezultatele sa vorbeasca despre el. Numai ca aici intervine lipsa de noroc despre care vorbeam la inceput. Se spune ca atunci cand iti vezi de treaba si munca ta da roade, succesul vine neconditionat. La "Grig" insa, adevaratul succes, acela care te propulseaza sus de tot, pe cel mai inalt firmament, intarzie sa apara. Si nu-i vorba, omul munceste pe rupte si obtine si rezultate. Insa acum, sincer, merita o echipa precum Otelul Galati, un antrenor precum Grigoras? Cum este posibil ca, dupa atata vreme, in care lumea a crezut ca acolo exista o stabilitate, sa afle ca echipa este in colaps financiar, iar acei jucatori care au castigat Intertoto si lupta acum pentru inca un loc in UEFA, sunt scosi la vanzare? Pai nu pot atunci decat sa le dau dreptate celor care spun ca Otelul mai mult va incurca Romania in cursa coeficientilor europeni. Si de ce trebuie sa i se intamp