Balcic, oraşul de care s-a îndrăgostit regina Maria, e un loc ideal de relaxare Un orăşel bulgăresc, despre care nu ştiam decât că a fascinat-o pe regina Maria, mi-a oferit cel mai Balcic, oraşul de care s-a îndrăgostit regina Maria, e un loc ideal de relaxare

Un orăşel bulgăresc, despre care nu ştiam decât că a fascinat-o pe regina Maria, mi-a oferit cel mai relaxant weekend din ultimii ani. Se numeşte Balcic, e la o aruncătură de băţ de România şi te cucereşte pe loc cu surprinzătoarea lui viaţă care se cere descoperită.

De la Vama Veche până la Balcic sunt vreo 60 de kilometri. Drum drept, dar prost, jumătate găurit, un sfert "cârpit", un sfert refăcut, dar fără marcaje. N-am văzut picior de poliţist, deşi fusesem intens avertizată, de prieteni care străbătuseră Bulgaria, să pregătesc hârtii de cinci euro în cazul unei astfel de întâlniri. Am plătit cinci euro, dar pe chitanţă, la vamă, taxa de rovinietă pentru Bulgaria.

Şansele de a nimeri "din prima" intrarea în oraşul Balcic sunt aproape nule. Sigur, asta doar dacă nu cumva eşti un şofer cu privirea atât de ageră, încât să vezi, abia la mijlocul giratoriului, un indicator vizibil doar de pe celălalt sens de mers! "Proba" giratoriului buclucaş odată trecută, nu-ţi rămâne decât să porneşti pe străzile ce şerpuiesc şi coboară, nu tocmai lin, spre faleza orăşelului.

Sfat de aur: să porneşti agale, pentru că altfel îţi vei încheia brusc călătoria într-unul dintre limitatoarele de viteză absolut originale. Mai precis, din beton pur, foarte înalte şi cât se poate de nesemnalizate! Sunt vreo trei-patru, pe care, dacă nu le "abordaţi" cu viteza întâi, riscaţi să înlocuiţi baia de soare de pe plajă cu o baie de ulei de la maşina distrusă!

Odată ajuns însă acolo unde stânca pare să iasă direct din mare, descoperind discret turnul alb, cochet, al castelului reginei Maria, uiţi de to