"Daca esti foarte bun, nu se poate sa nu ti se recunoasca valoarea" .
Face parte din noua generatie de actrite, propulsate la rang de stele, prin explozia filmului romanesc. O galaxie vizibila mai mult in Occident, decat acasa, in Romania, unde cinematografele sunt impinse in somaj
Concurs de tipat
- Desi in lumea filmului ai un nume deja celebru, marele public inca nu te-a descoperit. "Noblesse oblige". Sa incepem cu inceputul: cine esti? Cand a rasarit in fetita care erai, visul de-a deveni actrita?
- Cine sunt? Un om cu 26 de ani traiti pe acest pamant, care s-a nascut la Ploiesti, a facut scoala in Valenii de Munte, pentru ca apoi sa vina la facultate in Bucuresti. Un om care a fost educat "cu frica de Dumnezeu" si cu respect fata de oameni. Am avut niste parinti care mi-au oferit libertate in tot ceea ce am facut si incredere nelimitata. Si asta m-a obligat. In plus, ma mandresc cu o familie numeroasa, cu frati si veri inteligenti si cultivati. Si cu prieteni de foarte buna calitate morala si intelectuala. Sunt norocoasa ca-i am. Au incredere in mine si ma sustin. Cand am descoperit ca vreau sa devin actrita? A, pai cand eram mica, faceam concurs de tipat. Voiam sa fiu bagata in seama, probabil. Sa ma remarc. Oricum, degeaba n-a fost. Am acum o disponibilitate foarte mare pentru vocea de scena. Ce tin minte, insa, din mica copilarie, este ca eram fermecata de tot ce era legat de credinta si Dumnezeu. Atat de tare, incat mult timp mi-am dorit sa ajung preoteasa. Cum era complicat, m-am mutat catre arta. Am visat ani de zile sa cant la pian. Dar cum financiar era imposibil, am inceput sa merg la un club de teatru. Care ma atragea din nu stiu care motiv. Asa ca, intr-un "final", mi-am dat seama ca numai asta stiam sa fac. Am realizat ca n-aveam nici cea mai vaga idee despre ce altceva as putea sa fac mai bine si astfel am dat
