După nebunia iscată de "boala vacii nebune", britanicii iau măsuri dure pentru izolarea focarelor de febră aftoasă. Sensibilizaţi de virusurile care trec de la păsări la om, asiaticii
După nebunia iscată de "boala vacii nebune", britanicii iau măsuri dure pentru izolarea focarelor de febră aftoasă. Sensibilizaţi de virusurile care trec de la păsări la om, asiaticii luptă acum şi cu ţânţarii
Secolul XX a rămas în istoria neagră nu numai prin hecatombele celor două războaie mondiale şi ale celor regionale, dar şi prin apariţia unor maladii ca SIDA sau Ebola, cărora nu li s-a găsit nici sursa, nici leacul. "Boala vacii nebune" şi gripa aviară sunt doar două dintre maladiile ce au provocat victime animale şi umane, deopotrivă.
Modalităţile de creştere a animalelor şi condiţiile de trai din marile aglomerări umane, apoi globalizarea comerţului şi a transporturilor asigură extinderea rapidă pe tot Pământul a acestor epizootii şi epidemii.
Omenirea a conştientizat pericolul febrei aftoase în 2001, când Marea Britanie s-a confruntat cu o epidemie care a provocat pagube de miliarde de lire sterline şi a dus la sacrificarea a peste 6,5 milioane de bovine şi ovine. Maladia are, însă, o istorie mult mai veche. Boala este una infecţioasă, specifică animalelor rumegătoare, caracterizată prin febră şi erupţii localizate. Spre deosebire de cunoscuta "boală a vacii nebune", febra aftoasă nu afectează omul. Boala are o acţiune dezastruoasă asupra animalelor din categoria "biongulate", animalele domestice cu copita despicată - vaci, oi, capre şi porci.
De-a lungul timpului, s-au înregistrat cazuri extrem de izolate de transmitere a bolii la om. Se pare că prima transmitere înregistrată oficial în anale a apărut în Germania, în 1695. Un alt caz cunoscut este cel a fizicianului Hertwig, care, în 1834, a contractat febra aftoasă, după ce a băut laptele un
