Zilele ce urmează vor sta sub semnul volatilităţii ridicate, în aşteptarea clarificării "problemei americane" Reacţie în lanţ cu punct de plecare în economia americană. Efectele

Zilele ce urmează vor sta sub semnul volatilităţii ridicate, în aşteptarea clarificării "problemei americane"

Reacţie în lanţ cu punct de plecare în economia americană. Efectele cutremurului financiar s-au reflectat imediat pe pieţele europene şi asiatice, fără să ocolească România. Însă instituţiile financiare şi companiile din ţara noastră nu au o legătură directă cu problema americană. Totuşi, care sunt motivele acestor căderi şi cât mai pot continua?

Moneda naţională a pierdut, în ultima şedinţă de tranzacţionare de săptămâna trecută, aproape un procent. Piaţa de capital de la Bucureşti a înregistrat o scădere de peste 1%, deprecieri mai accentuate (peste 3%) fiind resimţite în segmentul societăţilor de investiţii financiare. Iar dobânzile interbancare au urcat şi ele cu acelaşi pas.

În acelaşi timp, pieţele financiare internaţionale au înregistrat un declin ca urmare a crizei generate de creditele ipotecare "subprime" din Statele Unite, care a "evaporat" lichiditatea din aproape toate pieţele. Cu alte cuvinte, nimeni nu mai vrea să crediteze pe nimeni, pentru că nu ştie ce active deţine şi cât din acestea sunt cu grad ridicat de risc.

Leul a pierdut 2,5% într-o lună şi jumătate

Incertitudinea legată de tipul activelor pe care le deţin instituţiile financiare alimentează neîncrederea tuturor investitorilor. Mihai Nichişoiu, analist pieţe externe în cadrul Vanguard, precizează faptul că mişcările recente reprezintă un manifest de panică în pieţele globale de acţiuni. Dar cum se propagă sentimentul de neîncredere până pe cele mai mici pieţe, aşa cum este şi cea românească. Mecanismul ţine de costul surselor de finanţare.

În acest moment, econo