După ani de studii şi practică la Paris, revenit la Bucureşti, arhitectul Radu Petre Năstase identifică punctele nevralgice ale Capitalei în materie de spaţii verzi. Bucureştiul nu numai
După ani de studii şi practică la Paris, revenit la Bucureşti, arhitectul Radu Petre Năstase identifică punctele nevralgice ale Capitalei în materie de spaţii verzi. Bucureştiul nu numai că are parcuri puţine, dar acestea nici nu sunt parcuri "adevărate", construite după rigorile arhitecţilor peisagişti.
- Cum arată Bucureştiul acum, privit prin ochii unui arhitect care a trăit în străinătate?
Nu sunt un specialist pe procente de verdeaţă, dar s-a redus foarte mult numărul metrilor pătraţi pe cap de locuitor. Trebuie înţeles că a existat o politică mai puţin controlată la nivelul Primăriei Capitalei cu privire la punerile în posesie a spaţiilor verzi, declarate deja parcuri. S-au făcut nişte excese, s-au acceptat puneri în posesie şi schimburi pe spaţii declarate deja verzi.
Vinovăţiile nu sunt clare, dar administraţia locală şi justiţia poartă o anumită vină, pentru că dau decizii care diminuează şi mai mult spaţiile verzi existente. Parcul Bordei nu e singurul caz, sunt o grămadă de alte spaţii care se pun în posesie, pe care apoi proprietarii le betonează şi măresc zonele radiante de căldură şi efectul de seră.
În condiţiile astea, nu e un secret pentru nimeni că oraşul acesta e de patru ori mai poluat decât orice altă capitală europeană, cantitatea de praf în suspensie e de patru ori mai mare decât oriunde în Occident. În plus, Bucureştiul e un oraş situat în câmp, brăzdat de vânturile din Bărăgan, iar în jurul oraşului au fost aproape distruse pădurile care reprezentau o barieră în calea prafului. Noi ne aflăm într-un oraş în plină câmpie şi în plin Bărăgan, iar tot praful intră în Capitală.
Cişmigiu, singurul parc ca la carte
@N_P
