An de an, pe 15 august, la Mănăstirea Tismana, din judeţul Gorj, se strâng mii de credincioşi. În ciuda distanţelor pe care le au de parcurs, creştinii vin la mănăstire pentru a participa la slujbele oficiate cu ocazia acestei mari sărbători. Sărbătoarea din 15 august de la Mănăstirea Tismana din judeţul Gorj adună mii de credincioşi. Veche de peste şase secole, Tismana a fost numită „cea mai veche şi mai măreaţă dintre mănăstirile de peste Olt“, de Grigore Alexandrescu sau „fără seamăn nici în această ţară, nici în alta, prin frumuseţea locului şi a aşezării, prin mulţimea apelor sale şi întărirea naturală pe care o are, ajutată şi de ocrotirea zidurilor sale înconjurătoare“, cum a descris-o celebrul călător Paul de Alep, arhidiaconul şi însoţitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei în călătoria din 1657. Tismana a constituit şi unul dintre primele centre de activitate cărturărească şi artistică, activitate pe care a desfăşurat-o până în secolul al XIX-lea.

Adormirea Maicii Domnului - hramul mănăstirii Hramul unui lăcaş de cult este o sărbătoare religioasă în cinstea sfântului ocrotitor al unei biserici. La Tismana, hramul Sfintei Mânăstiri este ziua de 15 august, când creştin-ortodocşii sărbătoresc Adormirea Fecioarei Maria sau Sfânta Maria cea Mare. Pe 8 septembrie este celebrată Sfânta Maria cea Mică. Pe 15 august, la Mănăstirea Tismana se oficiază slujbe la care participă Mitropolitul Olteniei, ÎPS Teofan, şi zeci de preoţi. Ceremonialul religios se desfăşoară în curtea mănăstirii. Se obişnuieşte ca, în această zi, femeile să dea de pomană struguri pentru sufletele celor morţi. De asemenea, se mai dau de pomană colaci şi faguri de miere şi alte bunătăţi. După venirea de la biserică, gospodinele aşază masa acasă pentru rude şi prieteni.

Bâlci la Tismana Marele bâlci al Sântămăriei începe dis-de-dimineaţă, când comercianţii sosiţi cu marfă îşi aşază