„A visat să ajungă merceolog, numai că destinul a vrut altceva pentru el. L-a vrut pictor. Şi l-a avut. Pentru cei mai mulţi vizitatori ai expoziţiei tânărului pictor craiovean Iulian Segărceanu, lucrările sale au constituit o surpriză. Puţin cunoscut de public, el a făcut cu acest prilej dovada unor calităţi artistice remarcabile... Aflat, într-un fel, la început de drum, Iulian Segărceanu este un tânăr care a îndrăznit să se autodepăşească, fiind indiscutabil talentat, modest, şi care face pictură pentru că simte nevoia să facă... este un peisagist înnăscut. El este, de asemenea, un fel de rapsod al Craiovei vechi, cât şi al împrejurimilor acesteia. Modelul remarcabil în care construieşte prin simplificări geometrice, desenul ferm şi coloritul sensibil, relevează un artist cu resurse“, remarca Paul Rezeanu în 1986. Chiar dacă de atunci au trecut ani buni, am descoprit acelaşi pictor, „cu viziuni peisagistice deloc convenţionale, bazate pe o gamă cromatică discret auxiliară desenului, cu jocuri de lumini şi umbre colorate, de regulă armonioase, fără stridente sau monotonii“, care „construieşte după legile simplităţii, cu o anumită stângăcie, fără exagerări“. Sunt caracteristicile pictorului din Podari, Iulian Segărceanu, cel care a deprins taina desenului, în primii ani de şcoală, sub îndrumarea profesorilor Popescu Atanosie şi Ilie Marineanu, deşi „visul meu era să mă fac merceolog, numai că era mare concurenţă şi nu am intrat. Am dat la Liceul de Artă, la Secţia de pictură“, povesteşte Iulian Segărceanu. La scurt timp a venit şi primul tablou, un peisaj cu moara de la Romaneşti. Un talent care a depăşit graniţele ţăriiDe aici încolo au urmat alte şi alte piese, dar şi aprecieri din partea oamenilor de artă. „Dacă pentru orice pictor peisajul este o tentaţie şi o piatră de încercare, la Iulian Segărceanu această atracţie a devenit o stare de creaţie; culorile sunt