Prezentate ca o sursă alternativă de hrană, OMG constituie, pe plan mondial, subiectul unor dezbateri vehemente. Organizaţiile de mediu şi cele sanitare denunţă influenţa lor negativă

Prezentate ca o sursă alternativă de hrană, OMG constituie, pe plan mondial, subiectul unor dezbateri vehemente. Organizaţiile de mediu şi cele sanitare denunţă influenţa lor negativă asupra sănătăţii

Reprezentanţii organizaţiilor de mediu spun că situaţia organismelor modificate genetic a scăpat de sub control, mai ales în România, care este cel mai mare cultivator de organisme transgenice din Europa.

Un organism modificat genetic e orice organism, plantă sau animal, produs prin adăugarea de material genetic (ADN) de la o specie la o alta, în scopul transferării unor calităţi. Până acum au fost modificate genetic porumbul, cartoful, soia tolerantă la glifosfat şi roşiile cu coacere întârziată.

Definiţia unanim acceptată este că un organism modificat genetic este "o fiinţă ce posedă un patrimoniu genetic modificat prin tehnici de inginerie genetică ce permit adăugarea, eliminarea sau modificarea unor elemente genetice". Altfel, şi pomii fructiferi altoiţi ar putea fi consideraţi ca fiind "modificaţi genetic". Directivele Uniunii Europene precizează şi tehnicile prin care se obţin astfel de "fiinţe", pe care le numim OMG. Una dintre ele se numeşte "fuziunea celulară", de pildă. Ideea centrală este că OMG se obţin prin metode non-naturale, în laborator.

În timp ce autorităţile române au aprobat cultivarea porumbului modificat genetic, organizaţiile de mediu fac turnee de informare asupra consecinţelor alimentelor modificate genetic pentru sănătatea omului. Turneele şi campania împotriva organismelor modificate genetic (OMG) par să-i fi convins pe agricultori: mulţi dintre ei şi-au înconjurat terenurile şi au postat afişe în care precizează că sunt zone fă