Romania a intrat piezis intr-o noua era a codurilor. Cea mai noua achizitie este codul culorilor de avertizare meteorologica sau hidrologica. Asa ca a inceput joaca de-a culorile pe ecranele televizoarelor. si isteria inerenta. De ce codul culorilor a prins, iar altele, spre exemplu cele politice, care au fost evitate cu grija, daca nu respinse de-a dreptul? Sa fie vorba de reactia sanatoasa a opiniei publice, de accidente de parcurs mediatic sau de proiect politic?
Caci, galben, portocaliu sau rosu, culorile codului meteorologic sau hidrologic nu transmit informatii neutre, ci infricosatoare. Potopul pare mai aproape ca oricand. Sa luam povestea din vara aceasta. Mai intai, arsita, apoi ploile diluviene si inundatiile. si nu doar aici, ci peste tot in lume. Sa fie milenarism, teribilism juvenil al creatorilor de stiri sau goana dupa senzational? Putin importa, caci efectul este acelasi. Codul e doar un instrument. El defineste o regula prin care un gen de informatii (de tip tehnic in cazul nostru) sunt convertite in stiri accesibile unui public larg. Dar totul este tradus in functie de stare de opinie generala. si cum domina catastroficul, totul apare ca parte a unui program. O stim deja de la Marshall McLuhan. Mediul e mesajul. Mijloacele de transmisie prin intermediul carora receptam mesajele – mass-media noastra cea de toate zilele – nu exercita mai multa influenta decat continutul mesajului insusi. si, cata vreme acesta e coerent cu "adevarurile" cunoscute si recunoscute, chiar daca respinse de stiinta, mesajele sunt validate de public. Incalzire globala, sfarsitul lumii, fiecare isi alege varianta convenabila. Totul insa converge spre dezordine. Trecutul, individual sau colectiv, e contrapus prezentului decadent. Ordinea rea, actuala, trebuie sa fie inlocuita cu ordinea buna, a trecutului. Caci doar asa "les neiges d‘antan" vor reveni.
Dar zapezile d
