Pro si contra homeopatiei Sputa de tuberculos, mercur, stricnina, cerneala de sepie, iata doar citeva dintre ingredientele folosite de-a lungul timpului in preparatele homeopatice. Fata in fata cu boala, mai ales cind e vorba de afectiuni ce par fara vindecare, pacientii ajung adesea sa accepte orice tratament. Homeopatia este sistemul terapeutic care consta in administrarea in doze mici a substantelor care, in cantitati mari, ar putea provoca unui om sanatos o afectiune analoaga cu cea combatuta. Din ce in ce mai populara in Occident, iar dupa 1990 si in Romania, medicina alternativa pare a cistiga teren si credibilitate, homeopatia fiind printre cele mai raspindite. Cu ajutorul unor picaturi "miraculoase" obtinute din plante, minerale, secretii animale etc., homeopatii sustin ca pot trata afectiuni ale inimii, reumatism, alergii, hepatopatii si chiar diabetul. Dilutiile sint uneori atit de mari incit solutia nu mai contine, nici macar teoretic, cel putin o singura molecula din substanta activa. Contine in schimb, chiar folosind apa cu puritate de 99.9999%, un numar urias de molecule de saruri minerale, plus silicati de sodiu si calciu proveniti din sticla recipientelor in care care solutiile sint preparate si agitate. Deci cam aceleasi substante, dintre cele mai inerte, pentru toate afectiunile, mai putin ingredientul activ, cel care se adreseaza direct bolii, care din punct de vedere chimic lipseste cu desavirsire. In multe cazuri fiind ei insisi medici la baza - ceea ce le sporeste credibilitatea - homeopatii considera ca nu exista boli, ci bolnavi. In viziunea lor, omul ajunge suferind ca urmare a unui dezechilibru energetic. Manipulare abila? Efect placebo? Sau chiar detin homeopatii miracolul medicinei? In lipsa unei lungi serii de verificari prin test "dublu orb", nu vom putea sti daca efectul preparatelor homeopatice este real sau 100% psihologic. "Ziarul de