PARADOX Cheltuim mai mulţi bani în restaurante, deşi dedicăm mesei din ce în ce mai puţin timp şi numărul localurilor este în scădere. Pe de altă parte, se conturează tot mai clar conflictul dintre alimentaţia sănătoasă şi cea tip fast food. În România funcţionau, anul trecut, cu şapte la sută mai puţine restaurante, cu nouă la sută mai puţine baruri şi cu 24% mai puţine cafenele decât în 2005, se arată în-tr-un studiu al MEMRB. După intrarea în Uniunea

PARADOX Cheltuim mai mulţi bani în restaurante, deşi dedicăm mesei din ce în ce mai puţin timp şi numărul localurilor este în scădere. Pe de altă parte, se conturează tot mai clar conflictul dintre alimentaţia sănătoasă şi cea tip fast food.

În România funcţionau, anul trecut, cu şapte la sută mai puţine restaurante, cu nouă la sută mai puţine baruri şi cu 24% mai puţine cafenele decât în 2005, se arată în-tr-un studiu al MEMRB. După intrarea în Uniunea Europeană, reducerea numărului de locaţii de alimentaţie publică a continuat, în principal din cauza noilor norme din domeniu.

În general, se închid unităţi destinate clienţilor cu venituri mici şi fără pretenţii. Pe de o parte, acestea au cele mai mari dificultăţi în a asigura nivelul de igienă cerut. Pe de alta, crede Andreea Ţenescu, redactor la Food&Bar Magazine, „consumatorul este din ce în ce mai exigent în ceea ce priveşte calitatea şi este dispus să plătească mai mult pentru a primi servicii mai bune“.

Ca exemplu, în ultimele douăsprezece luni, doar într-un colţ al Capitalei, în zona din jurul străzilor Petre Ispirescu şi Mărgeanului, au ieşit din afaceri patru localuri „de cartier“.

Şi de-a lungul drumurilor naţionale pot fi văzute destule locuri de popas cu lacătul pe uşă. În unele cazuri, moartea afacerii a fost prevăzută di