Dezastru pe toata linia si secretomanie acuta sint cele doua caracteristici de baza ale serviciilor publice oferite contribuabililor de catre Consiliul Judetean Braila in perioada 2003-2004, la final de mandat PSD. Aceasta caracterizare reiese din indicatorii calculati de Institutul de Politici Publice (IPP) Bucuresti in urma unei analize efectuate la nivel national. In perioada de referinta, la cirma CJ Braila se afla pesedistul Aurel Simionescu. Rezultatul studiului situeaza judetul nostru pe un un rusinos loc 37 din 41, mult sub locul obtinut intr-un clasament similar al IPP dar care se referea la Consiliul Municipal (respectiv 31 din 37). Practic, CJ Braila a reusit sa devanseze doar judetele Hunedoara, Bihor, Vaslui si Harghita. In plus, la nivel de euroregiune, judetul Braila ocupa ultimul loc, mult dupa Vrancea, Constanta, Buzau, Tulcea si Galati. Mai grav este ca realizatorii top-ului au nominalizat judetul Braila la capitolul "Asa nu!" si in ceea ce priveste disponibilitatea de a le furniza informatiile cerute pentru realizarea clasamentului: "Un prim criteriu definitoriu in ceea ce priveste capacitatea autoritatilor din Romania de a raspunde eficient cetatenilor cu privire la serviciile furnizate este tocmai disponibilitatea de a oferi informatii. Astfel, la chestionarele transmise de IPP, gradul cel mai scazut de transparenta si rigurozitate in raspunsurile oferite au fost intilnite la judetele: Harghita, Braila, Hunedoara, Bihor, Vaslui", au comentat specialistii IPP.
Braila nu are o clasificare a podurilor judetene pe categorii de risc
Studiul IPP are la baza un proiect derulat pe parcursul unui an si jumatate, in care Institutul a colectat informatii cu privire la calitatea serviciilor publice furnizate cetatenilor de catre consiliile judetene, respectiv drumuri si poduri judetene, protectia copilului, bibli
