INVESTIŢII Cercetarea din România a fost de ani de zile o Cenuşăreasă a investiţiilor publice, atât prin prisma cheltuielilor pentru proiecte şi dotări, cât şi din perspectiva salariilor cercetătorilor, cu mult sub nivelul calificării acestora. Acum, investiţiile şi salariile cresc semnificativ, dar sistemul suferă încă de multe hibe. O recentă hotărâre de guvern a fixat pragul maxim salarial pentru cercetătorii care participă la proiecte din aşa-numitul Plan Naţ

INVESTIŢII Cercetarea din România a fost de ani de zile o Cenuşăreasă a investiţiilor publice, atât prin prisma cheltuielilor pentru proiecte şi dotări, cât şi din perspectiva salariilor cercetătorilor, cu mult sub nivelul calificării acestora. Acum, investiţiile şi salariile cresc semnificativ, dar sistemul suferă încă de multe hibe.

O recentă hotărâre de guvern a fixat pragul maxim salarial pentru cercetătorii care participă la proiecte din aşa-numitul Plan Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013 (abreviat: PN II) la nu mai puţin de 4.300 de euro brut pe lună. Înainte, salariul maxim lunar la care putea spera un cercetător principal cu gradul I era de doar 1.500 de euro, tot brut. Un lucru care ar trebui totuşi menţionat este faptul că acest plafon maximal li se aplică doar cercetătorilor cu gradul I şi II (cele mai înalte grade profesionale), precum şi profesorilor şi conferenţiarilor universitari; la celălalt capăt al scalei, pentru masteranzi, doctoranzi sau asistenţi de cercetare - adică debutanţii din acest domeniu - plafonul maxim este de 1.900 de euro brut (de la 500 de euro până în prezent). Aşadar, situaţia începe să arate mult mai bine, chiar dacă deocamdată doar pentru personalul angrenat direct în activitatea efectivă de cercetare; pentru restul angajaţilor din acest sector, inclusiv personalul auxiliar, lucrurile st