Am ajuns în micuţa staţiune de munte pe înserat. Ne-am scos bagajele din maşină, ne-am instalat în camera pe care ne-o rezervaseră nişte prieteni la o pensiune şi am mai avut timp să aruncăm o privire de jur-împrejur, apoi ne-am culcat. Trei zile la rînd a plouat apoi cu găleata, aşa că n-am reuşit să ieşim din casă. Am stat de poveşti cu domnuâ Andrei, proprietarul, cunoştinţă veche a unor prieteni din Bucureşti. Din veranda acoperită şi închisă cu un perete de sticlă, ne-a arătat într-o dimineaţă, la cafea, strada sa, de sus, de la liziera pădurii, şi pînă mai jos, unde făcea un cot şi se pierdea printre casele din centru:
- Vedeţi strada asta? Cînd am venit eu în â91 şi am cumpărat de la ciobanul de alături casa asta bătrînească, pînă jos în vale, acolo, la cotul ăla, mai era o singură casă, a Pandeleştilor. Acum sînt cinci. Pe partea cealaltă, vis-
Am ajuns în micuţa staţiune de munte pe înserat. Ne-am scos bagajele din maşină, ne-am instalat în camera pe care ne-o rezervaseră nişte prieteni la o pensiune şi am mai avut timp să aruncăm o privire de jur-împrejur, apoi ne-am culcat. Trei zile la rînd a plouat apoi cu găleata, aşa că n-am reuşit să ieşim din casă. Am stat de poveşti cu domnuâ Andrei, proprietarul, cunoştinţă veche a unor prieteni din Bucureşti. Din veranda acoperită şi închisă cu un perete de sticlă, ne-a arătat într-o dimineaţă, la cafea, strada sa, de sus, de la liziera pădurii, şi pînă mai jos, unde făcea un cot şi se pierdea printre casele din centru:
- Vedeţi strada asta? Cînd am venit eu în â91 şi am cumpărat de la ciobanul de alături casa asta bătrînească, pînă jos în vale, acolo, la cotul ăla, mai era o singură casă, a Pandeleştilor. Acum sînt cinci. Pe partea cealaltă, vis-
