N-am de unde sa stiu sigur daca PSD va depune sau nu o motiune de cenzura impotriva Guvernului Tariceanu II, dar daca n-o va face, atunci Mircea Geoana chiar va pica de papagal in adevaratul sens al cuvintului. Adica vorbeste mult, dar nu duce la capat nimic. Este limpede ca in teritoriu exista destui nemultumiti care nu aproba actuala politica a conducerii PSD. Nu e de mirare, cita vreme PSD bate pasul pe loc sau chiar scade dupa unele sondaje, ceea ce este ciudat rau pentru un partid aflat in opozitie. Ce-i drept, nu toti liderii din teritoriu care si-au manifestat nemultumirea o fac de buna credinta, cu gindul la viitorul partidului. Multi ar fi asteptat niscaiva avantaje din concubinajul cu PNL, in vreme ce altii, cu state vechi in PSD, viseaza la vremurile cind partidul lui Nastase batea cu pumnu-n masa si toata lumea statea drepti. Totusi, ceea ce, din punctul meu de vedere, a facut ca oala PSD sa dea in clocot au fost ultimele evolutii in sondaje. Ma refer la faptul ca PSD a bagat sula-n coasta guvernului, vorba lui Ion Iliescu, ca sa mareasca pensiile, si urmarea in sondaje a fost ca PNL a inceput sa creasca, simultan cu increderea populatiei in premierul Tariceanu. In aceste conditii, era foarte probabil ca si restul masurilor cu caracter social aflate pe agenda din aceasta toamna a social-democratilor sa aiba acelasi efect: intarirea liberalilor. La aceasta probabilitate sumbra s-a adaugat si faptul ca de-a lungul ultimelor luni au fost voci cu credibilitate in PSD care si-au exprimat, brutal chiar, parerea proasta in legatura cu capacitatea si competenta multor ministri din actualul guvern, un exemplu in acest sens fiind Victor Ponta. Cu alte cuvinte, daca inclusiv unii lideri social-democrati nu au agreat sprijinirea Guvernului Tariceanu II, este clar ca perceptia in rindul electoratului PSD nu avea cum sa fie una pozitiva. In acelasi context, a mai venit