Desi este prezent pe simezele spatiilor de expunere din tara si de peste hotare de mai bine de trei decenii, Constantin Stan Neacsu intra abia acum, la cea de a opta expozitie personala, la Galeria "Artis" din complexul Teatrului National, intr-un contact semnificativ cu publicul bucurestean. Nascut la Bran in urma cu 55 de ani, instruit la scolile de arta din Tg. Mures si Cluj, absolvent al clasei de grafica a facultatii de specialitate din inima Ardealului, artistul si-a construit tenace de-a lungul anilor, indeosebi dupa stabilirea sa in Rm. Valcea - un oras plin de vitalitate si fervoare culturala -, statutul de pictor. In cele aproximativ 60 de tablouri care alcatuiesc imaginea profilului sau artistic actual, generos si echilibrat pus in valoare la "Artis", se pot distinge cu usurinta ambele virtuti plastice ale protagonistului.
Un desen dezinvolt si concentrat pe capacitatea expresiva a liniei intr-un marcaj foarte sintetic al formei, asa cum se poate constata in remarcabila suita de studii portretistice, aflata la randul ei intr-o mereu perfectibila scrutare stilistica si tehnica cu o consecventa continuitate a unor preocupari mai vechi, reluate periodic intr-o alta viziune si cu alte mijloace plastice. Artistul practica, de altfel, cu obstinatie aceasta modalitate de inseriere a cercetarii sale plastice sub forma "variatiunilor pe aceeasi tema". Procedeu imprumutat din arta componismului muzical, foarte productiv si in creatia pictografica, indeosebi, ce pune in valoare aptitudinile poetice ale artistului, sensibilitatea coloristica in conditiile pastrarii rigorii compozitionale in tratarea formei.
Cert este ca, la capatul acestor stradanii, caracterizate de savurosul spirit ludic al exercitiilor sale picturale, mai cu seama in cele bazate pe pretexte poetico-literare, ori pe subtila miscare a starilor launtrice, a metafizicii trairilor
