Creşterea preţurilor la produsele alimentare de bază este unul dintre subiectele de dezbatere din aceste zile. Asociaţiile de producători au lansat pentru toamnă procente ameţitoare: pâinea s-ar putea scumpi cu 50%, uleiul cu 10-15%, legumele şi fructele cu 30% până la 50% la fel ca şi ouăle sau conservele, iar laptele şi produsele derivate din lapte vor avea preţuri majorate cu 10-15%. Chiar ieri, Patronatul Zahărului a anunţat o majorare de 10-15% „din toamna acestui an”. Pentru a nu se lăsa mai prejos, şi companiile din domeniul energiei şi al gazelor naturale au lăsat să se înţeleagă că tarifele ar putea creşte într-o bună zi, chiar dacă asta va fi în trimestrul IV.
În realitate însă, nici una dintre asociaţiile care au lansat zvonuri de scumpire nu au comunicat vreo dată de la care ar urma să aibă loc aceste modificări sau calculaţii de preţuri. Iniţial, patronatele au încercat prin astfel de ameninţări să obţină reduceri de taxe de la guvernanţi, în special diminuarea TVA. Pentru a forţa lucrurile, chiar au operat unele majorări, precum cele de la pâine, care pe alocuri au ajuns la 10-15%. „Această campanie de scumpire a preţurilor este una furibundă. Deocamdată, aceste preţuri sunt pe hârtie. Preţul mărfurilor alimentare se formează ca intersecţie între cerere şi ofertă. Oferta unui produs alimentar se formează din producţia internă – export + import.
Dacă importul deţine o cotă de piaţă mai mare decât oferta din producţia internă, preţul la galantar nu poate fi influenţat de producătorii interni, ci de importuri. Importurile de produse alimentare se fac în principal din ţări membre UE, iar preţurile la import vor fi în funcţie de situaţia concretă din ţările respective (gradul de afectare a agriculturii din cauza secetei)”, ne-a spus preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van.
Acesta recunoaşte că producţia
