Ma voi abate in acest text de la strictetea tematica a rubricii, sau mai bine spus de la cea geografica, pentru un drum de peste 150 de kilometri dinspre Iasi spre Tescaniul bacauan, pe care l-am parcurs, alaturi de alti colegi ieseni, pentru o intalnire ce s-a desfasurat acolo intre 27 si 30 iulie. O intalnire organizata de Pro Helvetia Romania si Muzeul National "George Enescu" si desfasurata sub generoasa tema "Literatura romana in globalizare: sanse, pericole, constrangeri".
N-o sa fac aici o dare de seama asupra evenimentului nici din punct de vedere jurnalistic, nici cultural. Discutiile care au avut loc s-au incheiat cu o declaratie publica, semnata de toti cei zece participanti, iar institutiile media asociate intalnirii, adica revista Suplimentul de cultura si postul Radio Iasi, vor reflecta si din aceste puncte de vedere evenimentul. Si nu numai ele, probabil. Asa ca, pentru o mai buna asezare in context, voi adauga doar numele celorlalti noua participanti, adica, in ordine alfabetica: Sorin Alexandrescu, Liviu Antonesei, Marius Chivu, Caius Dobrescu, Vasile Ernu, Gabriela Gavril, Bogdan Ghiu, Florin Lazarescu si George Onofrei. Si ma voi opri asupra unui amanunt aparent lipsit de importanta culturala, dar in fond unul care merita suficienta atentie.
Spre sfarsitul intalnirii formale, a avut loc o conferinta de presa care a adunat, fireste, in primul rand reprezentanti ai unor publicatii locale bacauane. Iar intrebarea care a blocat, pentru cateva clipe, asistenta a fost: "Bun, trageti voi semnale de alarma asupra starii culturii romane, dar de astea ne-am cam saturat. Ce ati facut concret in aceste zile?". Dupa micul moment de ezitare impus de cuvantul "concret", explicatiile foarte coerente si bine argumentate au parut sa multumeasca, in principiu, dorinta de realizari palpabile a ziaristului care pusese intrebarea. Pentru ca a atrage aten
