Principalele merite ale acestui amplu studiu analitic si comparativ asupra problematicii coruptiei sunt acelea de a sistematiza o vasta bibliografie, de a oferi o interesanta perspectiva critica asupra unora dintre metodologiile dominante cu care opereaza multi dintre cercetatorii in domeniu si de a asigura deschiderea catre o potentiala reformulare a unora dintre problemele si intrebarile ce determina mizele dezbaterilor contemporane. Michael Johnston formuleaza ipoteza ca fenomenul coruptiei nu trebuie privit ca o problema independenta, ci mai curand ca una ce variaza in functie de contextele locale diferite in care apare. Mai precis, autorul estimeaza ca in literatura dedicata acestui obiect, de cele mai multe ori, interesul principal este dedicat evaluarii efectelor larg raspandite ale coruptiei, in schimb, mult mai putina atentie este acordata cauzelor acesteia, in special acelor cauze ce nu sunt evidente, cauze subiacente ce sunt greu de identificat si care variaza puternic de la un context cultural, politic si economic la altul. Exista, potrivit lui Michael Johnston, doua principale traditii analitice in studierea problematicii coruptiei. Prima reprezinta "o privire transversala", in care sunt cuprinse multe tari, dar indicatorii folositi sunt unidimensionali (cel mai cunoscut exemplu al acestei metodologii fiind Transparency International); cea de-a doua, dimpotriva, privilegiaza analize extrem de detaliate ale unor cazuri particulare si acorda o atentie deosebita elementelor specifice, unicitatii contextului istoric, cultural local. Miza demersului teoretic al lui Johnston este tocmai de a depasi aceasta dicotomie uzuala si de a combina avantajele celor doua perspective: tipologia pe care o propune detaliaza patru mari categorii de coruptie, ce corespund unor logici distincte si care mobilizeaza reflectii teoretice sau remedii diferite. Asadar, dincolo de o