» Constructia noului sediu al Bibliotecii Nationale va fi reluata in toamna acestui an si va dura 33 de luni, cladirea urmand a fi imbracata intr-o "piele" de sticla.

» Am vorbit cu mai multi arhitecti cunoscuti despre valoarea acestui proiect si in special despre virtutile arhitecturale ale invelisului de fatete transparente neregulate.

» Cele mai multe opinii sustin conceptul autorului, dar nu lipsesc argumentele dupa care adaugirile la exterior sunt inutile si depasite din punct de vedere estetic.

La inceputul lunii iulie, ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, a prezentat in cadrul unei conferinte de presa proiectul de finalizare a noului sediu al Bibliotecii Nationale a Romaniei, cladirea de pe bulevardul Unirii inceputa in anii ’80 si cazuta in ruina dupa Revolutie, in ciuda eforturilor de finalizare. Noul proiect prezentat de ministru si realizat de firma Carpati Proiect, care a castigat licitatia organizata de minister pentru proiectarea si constructia cladirii, venea cu o noutate absoluta: reproiectarea acesteia atat in interior, cat si in exterior.

La exterior cladirea ar urma sa fie imbracata intr-o "a doua piele", de sticla cu fatete neregulate, fara ca actuala fatada sa fie complet finalizata (caramida nu va mai fi acoperita de decoratiile de stuc si de placile care imita marmura). Conceptul este argumentat de realizatorii proiectului astfel: "Am cautat solutii conceptuale si arhitecturale ale timpului nostru, de diferentiere si delimitare critica de contextul politic care a impus o imagine anacronica. In cazul Bibliotecii Nationale, urmarind indeaproape conformarea volumetrica a cladirii existente, noua fatada de sticla este o dedublare volumetrica, o «a doua piele», care lasa sa transpara deformat si critic vechea fatada a «Epocii de aur» si suprapus apar elemente de limbaj ale epocii digitale (serigrafii pe s