Preşedintele Federaţiei Românilor din Serbia, Predrag Balasevici, a declarat într-o întâlnire ţinută la Drobeta Turnu Severin că problemele românilor din Timocul sârbesc nu

s-au rezolvat o dată cu înfiinţarea Consiliului Naţional al Românilor din Serbia.

Învăţământul în limba română şi oficierea slujbelor bisericeşti în limba maternă sunt interzise, deşi comunitatea românilor din Valea Timocului numără peste 250.000 de persoane, care trăiesc în peste 200 de localităţi, iar situaţia este din anul 1833.

„Este momentul ca autorităţile de la Bucureşti să sprijine financiar proiectele ONG-urilor din Timoc. Fenomenul de deznaţionalizare, în cele 156 de localităţi româneşti şi 48 mixte, se acutizează“, a afirmat Balasevici.

Sunt probleme şi cu Biserica Ortodoxă Sârbă, dar şi cu alte organizaţii, care caută să dezbine comunitatea românilor din Timocul sârbesc.

„S-a construit biserica de la Mălăiniţa, dar nu s-a clarificat chestiunea ecleziastică din Timoc. Avem conflicte cu Biserica Ortodoxă Sârbă. În ceea ce priveşte introducerea limbii române în şcolile din satele româneşti, Bucureştiul nu ne sprijină“, a mai spus preşedintele Federaţiei Românilor, Predrag Balasevici.

Alt factor care contribuie la menţinerea unei stări tensionate între autorităţile administrative sârbe şi comunităţile româneşti din regiunile Morava, Homolie şi Timoc este „superficialitatea şi interesul meschin al unor organizaţii româneşti autohtone, cum ar fi Comunitatea Românilor din Serbia şi Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia, care împiedică, prin tot felul de jocuri, renaşterea naţională a celor care îşi zic rumâni sau vlahi“.

Preşedintele Federaţiei Românilor din Serbia, Predrag Balasevici, a declarat într-o întâlnire ţinută la Drobeta Turnu Severin că problemele românilor din Timocul sârbesc nu

s-au rezolvat o dată cu înfiinţarea Consiliului Naţiona