Bolile cardiovasculare la femei ocupă, se pare, primul loc între diagnosticele formulate în asistenţa primară, cea mai afectată fiind grupa de vârstă peste 60 de ani. Tendinţele demografice actuale, la nivel mondial, indicatorii de morbiditate şi mortalitate demonstrează necesitatea unei reorientări a politicilor de sănătate către grupele de vârstă mai înaintate, care s-au dovedit a fi grupe cu risc, ce necesită programe specifice de prevenţie. Raportul UN 2000 apreciază populaţia feminină a globului la 55% din totalul populaţiei şi estimează că aceasta va spori, în următoarele două decade, în special prin creşterea speranţei de viaţă a populaţiei feminine. În prezent, în Europa, la grupa de vârstă 65-79 de ani, sunt înregistrate trei femei la doi bărbaţi, iar la peste 80 de ani, două femei la un bărbat. Partea negativă a acestui femomen este că femeile longevive suferă de multiple boli cronice, de sărăcie, singurătate şi alienare. Trebuie luate în consideraţie condiţii morbide, cum ar fi bolile cardiovasculare, care ocupă locul 1 între decesele femeilor în Europa, cu un procent de 43%, cancerele (sân şi col uterin), care ocupă locul 2, cu 26% din decese în Europa, demenţa, suferinţele osteoarticulare. Cele mai frecvente boli cardiovasculare care afectează populaţia feminină sunt hipertensiunea, boala cardiacă ischemică şi boala cerebrovasculară. În România se înregistrează aceleaşi tendinţe demografice ca şi în restul Europei, adică de creştere a populaţiei vârstnice, în special prin cea de sex feminin.

Mai bine previi decât să tratezi Datele ultimului recensământ oficial al populaţiei, din 2002, situează populaţia feminină din România la un procent de 51,25% din populaţia totală, cu un număr uşor crescut în zonele urbane. Peste 50% din femeile peste 45 de ani sunt hipertensive şi peste 30% au hipertensiune sistolică izolată. Riscul unui eveniment cardiov