Partidul preşedintelui kazah, Nursultan Nazarbaiev, a câştigat toate locurile parlamentului de la Almaty, dar firava opoziţie din ţară contestă atât corectitudinea scrutinului, cât şi

Partidul preşedintelui kazah, Nursultan Nazarbaiev, a câştigat toate locurile parlamentului de la Almaty, dar firava opoziţie din ţară contestă atât corectitudinea scrutinului, cât şi democratizarea clamată de preşedintele aflat la putere încă din vremea URSS.

Legislativele derulate sâmbătă în Kazahstan au fost devansate cu doi ani, pentru confirmarea unei noi Constituţii care introduce reprezentarea proporţională şi dă mai multe puteri parlamentului, dar, printr-un ultim amendament, îi permite preşedintelui Nazarbaiev să deţină toată puterea cât timp va dori. Kazahstanul face figură aparte între republicile central-asiatice. Statul ex-sovietic a primit suficiente miliarde occidentale pentru dezvoltarea industriei petroliere, ca să treacă drept un succes economic: slujbele şi alte oportunităţi economice atrag, alături de marea minoritate rusă, mulţi migranţi din toată regiunea.

Faţă de Turkmenistan, preşedintele Nazarbaiev nu are statui de aur: corespondenta regională a BBC transmite că portretele sale sunt afişate doar la colţuri de stradă şi în cele două muzee dedicate. Mulţi îl cinstesc pe fostul şef al Partidului Comunist, autoproclamat democrat la căderea URSS, ca pe un Lenin kazak, iar vocile contestatare nu se pot auzi.

S-au găsit însă două partide de opoziţie care să pregătească pentru alegeri spoturi în care guvernul e corupt, iar prăpastia dintre bogaţi şi săraci creşte. Nu au fost însă şi difuzate pe postul naţional, iar criticile liderilor opoziţiei din dezbaterile televizate au fost tăiate la montaj. La finalul campaniei, partidul prezidenţial Nur-Otan a raportat 88% din voturile participanţilor la scrutin - două treimi din cei 15 milioane de locu