Arhiva As: "Cea mai mare bucurie? Faptul ca traiesc clipa de fata".
Realizat in anul 1999, cu prilejul instalarii lui Motu Pittis in fotoliul de director la Radio Romania Tineret, interviul pe care il publicam e reluat la sugestia cititorilor nostri, care considera ca e nedrept ca marile personalitati disparute ale culturii, si asa foarte rare, sa fie inghitite atat de repede de uitare. In urma lor raman gauri negre, foarte greu de acoperit. "A fost un mare om, un spirit aparte, o persoana la care nu ne-am gandit niciodata ca este purtatorul unei varste. Faceti ceva special in amintirea lui"
"Daca dintr-o fericita intamplare ati avut vreodata un interviu cu Florian Pittis, va rog sa-l republicati, sau sa ne concepeti un articol despre marele disparut, asa cum stiti sa o faceti atat de bine. Nu pot accepta sa-l lasam sa plece de langa noi si sa urmeze uitarea".
Cristina Nica - Craiova
"Nu era nici frumos, nici urat, in schimb, din clipa cand incepea sa cante sau sa vorbeasca, il vedeai doar pe el. Avea o iradiere aparte, care il scotea din context. Probabil ca explicatia sta in intensitatea cu care si-a iubit meseria, un lucru tot mai rar in ziua de azi."
Cosmin Aftenie - Iasi
"Cu Motu Pittis dispare o generatie. Generatia sufletistilor pentru care arta era viata si nu comert."
Luiza Elekes - Baia-Mare
Numele lui "Motu" Pittis este cunoscut, de foarte multi ani incoace, in mai toata tara. Marele sau talent - manifestat atat in teatru, cat si in lumea muzicii - i-a adus admiratia tinerilor care il simt aproape si din pricina aspectului si a firii sale de "etern adolescent". Dar si a spectatorilor cu parul albit de ani, obisnuiti cu inaltele sale performante din spectacolele antologice ale Teatrului "Bulandra". Ca sa nu mai vorbim despre participarea sa la o multime de spectacole pentru
