De peste două luni, flamandul creştin-democrat Yves Leterme încearcă, fără succes, să negocieze formarea noului guvern al Belgiei. Pentru că se cam bătea pasul pe loc, chiar regele Albert al II-lea s-a simţit obligat, la sfârşitul săptămânii trecute, să intervină şi să suspende negocierile.

Intervenţia regelui nu este un demers obişnuit: ultima dată s-a întâmplat în 1978, după căderea guvernului Tindemans. Monarhul belgian a demarat el însuşi discuţii intense cu liderii principalelor partide, după care i-a prezentat situaţia lui Leterme.

Apoi “i-a cerut (lui Leterme) să stabilească noi contacte politice înaintea reluării negocierilor (oficiale) pentru formarea guvernului”, a anunţat Palatul. La rândul său, Yves Leterme a afirmat că va propune o nouă soluţie pentru relansarea discuţiilor referitoare la formarea unei coaliţii, fără a face însă alte precizări. Sistemul electoral belgian este complicat de divizarea lingvistică a ţării, între nordul flamand şi sudul francofon, şi nici unul dintre partidele politice nu este reprezentat pe întregul teritoriu al ţării.

O coaliţie, supranumită “Portocala albastră”, care reuneşte partide democrat-creştine şi liberale din cele două regiuni lingvistice, este considerată cea mai bună soluţie, fiindcă ar reuni singură 81 de mandate dintre cele 150 din Camera inferioară a Parlamentului. Creştin-democraţii din CDV şi aliaţii lor naţionalişti flamanzi doresc reformarea instituţiilor federale pentru a da mai multe prerogative regiunilor. Comunitatea francofonă, prezentă la Bruxelles şi în sudul ţării, respinge această idee, întârziind negocierile pe marginea formării unui nou guvern. Între timp, coaliţia în exerciţiu continuă să gestioneze afacerile ţării.

Formaţiunea condusă de Yves Leterme, Partidul Democrat-Creştin flamand (CDV), a obţinut cel mai bun rezultat la scrutinul din 10 iunie. Ales senator, Leterm