Manifestarea internaţională numită "Săptămâna apei" şi-a închis lucrările la Stockholm. Cei 2.500 de specialişti prezenţi au subliniat necesitatea economisirii "aurului albastru" Manifestarea internaţională numită "Săptămâna apei" şi-a închis lucrările la Stockholm. Cei 2.500 de specialişti prezenţi au subliniat necesitatea economisirii "aurului albastru"

Creşterea nivelului mărilor, topirea gheţarilor, ploile torenţiale, uraganele, dar şi zonele unde s-a instalat seceta prelungită: în faţa consecinţelor încălzirii planetare, gestionarea apei devine o prioritate internaţională. Administrarea resurselor acesteia trebuie să ţină cont de două aspecte: consumul exagerat de apă potabilă, dar şi riscul la care sunt expuse oraşele de la malul mărilor şi oceanelor.

Cea de-a 17-a ediţie a congresului mondial dedicat în exclusivitate apei, care anul acesta a avut loc în capitala Suediei, a încercat să găsească soluţii pentru provocarea paradoxală pe care întreaga umanitate o are de înfruntat: excesul de apă cauzat de catastrofe naturale, precum inundaţii sau uragane, dar şi lipsa din ce în ce mai extinsă a apei potabile, din cauza perioadelor prelungite de secetă şi a deşertificării ce se extinde în unele zone de pe glob.

Experţii SIWI (Institutul Internaţional al Apei din Stockholm) sunt de părere că omenirea trebuie să găsească modalitatea de a echilibra două aspecte: daunele produse de încălzirea globală şi faptul că rata demografică, la nivel mondial, este în continuă creştere.

Oraşele de coastă, ameninţate "Aşezările umane aflate la malul mărilor şi oceanelor vor fi afectate deopotrivă de creşterea nivelului apelor, dar şi de o nevoie crescută de apă potabilă", a apus Sunita Narain, directoarea Centrului pentru Ştiinţă şi Mediu din India. O posibilă soluţie pentru a evita producerea unor catastrofe (naturale şi umanitare) ar fi strămutar