Obişnuiţi să pescuiască şi să vândă peştele turiştilor ocazionali, locuitorii Deltei sunt scoşi în afara legii de noile restricţii Inerţia în rândul locuitorilor Deltei pare mai

Obişnuiţi să pescuiască şi să vândă peştele turiştilor ocazionali, locuitorii Deltei sunt scoşi în afara legii de noile restricţii

Inerţia în rândul locuitorilor Deltei pare mai puternică decât interesul pentru micile investiţii propuse de la Bruxelles. Braconajul rămâne pentru foştii pescari principala sursă de venit, iar de această ocupaţie recunosc că nu s-ar desprinde niciodată

Oficial, oamenii Deltei ar fi cam 13.000, dar în realitate se spune că ar mai fi rămas cel mult vreo 9.000. Tinerii migrează spre oraş şi mulţi au plecat la muncă în străinătate. Cei rămaşi sunt predominat bătrâni şi reticenţi la schimbări.

Ei preferă să trăiască cum s-au obişnuit, adică din braconaj. Adesea au fost chemaţi la acţiuni de informare şi consiliere, mai ales ca să afle de fondurile SAPARD şi fondurile structurale. Primarii din Deltă nu sunt însă prea încântaţi de oferte şi pretind frecvent să li se dea bani de la Bucureşti, să le dea guvernul, întărind un gen de atitudine care nu invită în niciun fel la un sprijin durabil.

Banii de la Bruxelles necesită dosare

Poate că unii dintre pescarii mai tineri s-ar bucura să primească bani ca să-şi facă o pensiune modernă, cu canalizare şi apă curentă, dar nu se pricep să-şi întocmească dosarele necesare. "Mă tem că dacă m-aş duce şi face proiectul SAPARD pentru un primar oarecare, omul o să ia banii şi îi bagă în propriul buzunar.

Eu nu ştiu că dacă el îşi face şcoală sau pensiune turistică, dar mă tem că şi dacă le-ar face ar ajunge rapid în paragină. Nu am nicio siguranţă, nicio garanţie. Sunt de acord să întind o mână de ajutor, dar trebuie să întindă şi el o jumătate de mână. Câtă vreme tot ce ştiu să spună oa