Din nefericire, kitsch-ul si-a facut simtita prezenta intr-o manifestare care se vrea autentica.
Pentru cele citeva mii de participanti, localnici sau turisti veniti din tara sau de peste hotare, cel mai atractiv moment al manifestarilor s-a dovedit cel rezervat ineditelor concursuri gindite de catre organizatori.
In total, motii s-au intrecut in zece probe: cheotori, cioplitul cu securea, crepatul cu custura, alergatul pe birna, catararea pe catarg, aruncatul cu tapina, ridicatul butucului, lupta’n bita si aruncarea cu sulita.
Etnograful Muzeului National al Unirii, Adriana Tutuianu, care s-a dus la Horea special pentru a vedea in ce masura manifestarea poate fi considerata autentica, a declarat ca, din punctul sau de vedere doar primele trei probe pot fi considerate cu adevarat traditionale, restul putind fi incadrate mai repede la concursuri sportive.
Specificul manifestarilor si mai ales indirjirea cu care au luptat concurentii, au avut darul de a-i incinta pe spectatori. “Este prima data cind vin aici si mi-a facut o impresie deosebita. Mi-au placut concursurile, costumele si sintem doar de o ora. Cred ca o sa raminem pina deseara si, cu siguranta, vom veni si la anul”, a declarat Maria Frunza. “Imi place foarte mult.
Acesta este primul an cind vin si cred ca este foarte frumos. Vreau sa mai vin si altadata”, a completat si Vesa Marias Zolotariu, sosita tocmai din Ungaria.
Oaspeti de seama
Sarbatoarea motilor a atras pe linga turisti si oameni din Apuseni, si o serie de oficialitati locale, dar si de la nivel central. Desi au fost tratate cu respectul cuvenit, vedetele au preferat sa se piarda printre oameni. “Este si va fi o atractie turistica, pentru ca lemnul aici, in Muntii Apuseni, nu este doar un mijloc economic, ci unul social si, mai ales, unul artistic.
A
