Judeţe sărace iau faţa celor bogate la capitolul accesarea fondurilor SAPARD La prima vedere, SAPARD ar fi trebuit să avantajeze judeţele mai bogate, unde se găsesc mai uşor bani pentru
Judeţe sărace iau faţa celor bogate la capitolul accesarea fondurilor SAPARD
La prima vedere, SAPARD ar fi trebuit să avantajeze judeţele mai bogate, unde se găsesc mai uşor bani pentru cofinanţare. În realitate însă, judeţele mai sărace au avut cea mai mare densitate de fonduri europene. Altfel spus, gradul de absorbţie este legat în primul rând de "puterea" spiritului de întreprinzător din zona respectivă.
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) finanţează prin Programul SAPARD 5.867 de proicte de investiţii în agricultură şi dezvoltarea infrastructurii rurale, în valoare totală de 6,31 miliarde de lei (circa 1,9 miliarde de euro). 4.689 proiecte beneficiază de cofinanţare Comisia Europeană-Guvern, iar celelalte proiecte (în valoare de circa un miliard de lei) s-au încadrat în aşa-numitul " SAPARD românesc", primind finanţare de la bugetul de stat.
Solicitările de fonduri europene au înregistrat diferenţe foarte mari de la o regiune la alta şi de la un judeţ la altul, fiind influenţate direct de nivelul dezvoltării economice, dar şi de interesul agenţilor economici - arată Agenţia, în urma analizării datelor privind ultilizare fondurilor SAPARD. Cu greu am putea vorbi însă despre o corelaţie puternică între gradul de dezvoltare economică şi gradul de absorbţie.
Sărăcia nu e un criteriu
Într-adevăr, se constată că judeţele unde au fost realizate cele mai multe proiecte sunt judeţe bogate, precum Constanţa, Timiş, Iaşi sau Mureş (cu peste 200 de proiecte). Dar, în acelaşi timp, dacă ţinem cont de populaţie, aceste judeţe sunt devansate de judeţe mai sărace. Astfel, în Constanţa revin doar patru proiecte la 10.000 de locuito
