Deciziile lor nu pot fi atacate, nu raspund in fata nimanui, iar pentru abateri se judeca singuri. O plangere penala impotriva unuia dintre ei echivaleaza cu "o ingerinta fara precedent in justitie".
Pentru prima data in istoria Curtii Constitutionale (CC), un presedinte al acestei instante s-a trezit cu o plangere penala. Intemeiata sau nu, sistemul judiciar ii reduce din start sansele de izbanda, iar judecatorii CC o privesc ca pe un act de terorism. Cand CC a decis, in aceasta vara, ca toate dosarele in care sunt implicati si civili, si militari vor fi transferate instantelor civile, Asociatia "21 decembrie 1989" a sarit ca arsa. Practic, in acel moment se parea ca munca procurorilor militari in dosarele Revolutiei si mineriadelor era redusa la zero, toate cercetarile urmand sa fie luate de la capat de civili. Asociatia a depus atunci o plangere penala impotriva presedintelui CC, Ioan Vida, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in care il acuza pe acesta ca a prezidat sedinta in care s-a luat aceasta decizie in timp ce mandatul ii expirase. Parchetul a fost obligat sa dea curs plangerii, incepand verificarile. "Se fac niste verificari preliminare, ca in orice sesizare penala. Noi suntem obligati sa o primim, nu o putem respinge", a declarat pentru BBC Robert Cazanciuc, purtator de cuvant al Parchetului. "La orice plangere penala se fac acte premergatoare, se verifica ceea ce petentul pretinde. Daca se constata ca e cazul sa incepem urmarirea penala, atunci va fi nevoie de un aviz", ne-a declarat Dana Titian, consilier al procurorului general.
Reactia CC la actiunea de rutina a Parchetului nu a intarziat insa si s-a lasat cu vorbe grele, intr-un comunicat care a ajuns, sub forma de nota informativa, si pe masa Consiliului Superior al Magistraturii. "Plenul CC considera ca deschiderea unui dosar penal impotriva presedintelui a
