Negustorul Gheorghe Coemgiopolu s-a născut la Bucureşti în 1819. Tatăl său, Ştefan Gheorghe Cuimgiu, originar din Bitolia (Macedonia), a deschis prăvălie de argintărie în hanul Zătari, care se afla în apropierea Bisericii Zlătari de azi. Ştefan Gheorghe Cuimgiu lucra obiecte fine în filigran, ştia carte, drept pentru care a fost ales staroste de argintari – „Cuimgibaşa“, de unde şi numele de Coemgiopolu. Căsătorit cu o bucureşteancă, care i-a adus mai

Negustorul Gheorghe Coemgiopolu s-a născut la Bucureşti în 1819. Tatăl său, Ştefan Gheorghe Cuimgiu, originar din Bitolia (Macedonia), a deschis prăvălie de argintărie în hanul Zătari, care se afla în apropierea Bisericii Zlătari de azi.

Ştefan Gheorghe Cuimgiu lucra obiecte fine în filigran, ştia carte, drept pentru care a fost ales staroste de argintari – „Cuimgibaşa“, de unde şi numele de Coemgiopolu. Căsătorit cu o bucureşteancă, care i-a adus mai multe proprietăţi şi un statut social pe măsură, Ştefan Gheorghe Coemgiopolu a participat la revolta împotriva grecilor, în vremea lui Caragea, la 1813. A fost obligat să se refugieze la Braşov. S-a întors la Bucureşti după plecarea lui Vodă Caragea, continuându-şi meseria până în anul 1828, când a încetat din viaţă. Fiul său, Gheorghe, a învăţat carte grecească. A intrat ca băiat de prăvălie la Parascheva Atanasiu. După ani buni de ucenicie, a pornit negustoria pe cont propriu. A deschis un mare magazin de stofe, de lipscănie, postavuri şi pânzărie, şi un atelier pentru haine bărbăteşti pe uliţa Lipscanilor.

Gheorghe a fost unul din primii investitori în producţia viermilor de mătase, realizând o veritabilă industrie la Pantelimon, unde avea o plantaţie de duzi de 80 de hectare. În 1857, înainte ca România modernă să se nască, el a participat la expoziţia de la Lyon cu probe de mătase filată cu mâna, a că