Producătorii români de legume netratate chimic sunt dezamăgiţi de infrastructura comerţului autohton Piaţa internă slabă a produselor bio îi determină pe agricultorii "verzi" să exporte Producătorii români de legume netratate chimic sunt dezamăgiţi de infrastructura comerţului autohton
Piaţa internă slabă a produselor bio îi determină pe agricultorii "verzi" să exporte cea mai mare parte din producţie, în ciuda costurilor mari de transport. Din Călăraşi, zona cu cea mai mare suprafaţă cultivată ecologic din România - peste 8.000 de hectare -, olandezii, nemţii, francezii şi grecii importă legumele "cu gust" româneşti, vândute ca "hrană bio" în capitalele europene.
Agricultura ecologică nu a prins prea mult în rândul românilor, arată nişte statistici recente. Suprafaţa de teren cultivată în România în sistem ecologic reprezintă mai puţin de 1% din suprafaţa agricolă, care măsoară aproximativ 14,82 milioane de hectare. La nivelul Uniunii Europene, suprafaţa consacrată agriculturii ecologice este de 6,11 milioane ha, adică 3,7% din suprafaţa de 162,3 milioane de hectare.
În topul ţărilor cu suprafeţele cele mai mari dedicate agriculturii biologice, se află Austria, cu un procent de 11% din suprafaţa agricolă, iar printre codaşe se află Franţa, cu până în 2%. Cu toate că nu ne aranjează prea mult poziţia în acest top, produsele bio româneşti încep să fie tot mai căutate pe piaţa externă: Germania, Elveţia, Italia, Grecia şi Franţa importând brânză, caşcaval, miere şi plante oleaginoase şi proteice de la noi.
Agricultură verde, la Călăraşi Aurel Petruş conduce una dintre fermele ecologice de peste 1.000 ha din Călăraşi. A pornit din 1994 cu agricultura, însă abia din 2000 a început să cultive ecologic. A fost în SUA, a furat ceva trucuri de pe acolo şi a pus pe picioare un tip de agricultură "verde", pe care încearcă să-l extindă. "Eu su
