Se stinge, ca specie animala, delfinul de apa dulce. Sigur, nu e o stire care sa ne panicheze, nici macar una careia sa-i dam prea mare atentie. Nici un ziar nu si-a deschis editia cu aceasta veste, nici un canal de televiziune nu si-a inceput jurnalul de seara cu vreun reportaj despre nefericitul mamifer. Doar cativa oameni de stiinta, cativa biologi si cativa militanti ecologisti si-au exprimat emotia cu ocazia evenimentului. Planeta este prea grabita ca sa faca doliu dupa speciile de plante si animale care dispar in fiecare an (cam 50 de mii pe an, deci cam 150 pe zi, deci cam 3 pe ora).
Dar sa continuu povestea delfinului de rau. Probabil ca unii dintre cei care citesc acest articol nici n-au stiut de existenta acestei specii. Toata lumea a vazut imagini si filme cu delfinii de mare, iar multa lume a avut chiar ocazia sa asiste la spectacole acvatice create cu aceste admirabile si inteligente mamifere. Cum sa te declari, deci, brusc cuprins de emotie cand dispare o specie despre care nici n-ai stiut ca exista? Ei bine, delfinul de apa dulce a existat ca specie in China si a trait cam 20 de milioane de ani. Pana cand, intr-o buna zi, l-a ucis definitiv omul nou, omul modern, omul societatii industrializate, al economiei de piata si al liberului schimb.
N-as vrea sa fiu prea patetic scriind despre delfinul de apa dulce. Nu este prima specie animala si nici ultima care ne spune la revedere si dispare de pe planeta. De pe o planeta in care poluarea, industrializarea excesiva, urbanizarea necontrolata si braconajul ameninta si restul speciilor animale. Delfinul de apa dulce a trait bine merci in apele fluviului Iangtzi, in China. Oamenii de stiinta l-au considerat o creatie miraculoasa a naturii, un mamifer exceptional, care s-a separat de alte specii cu 20 de milioane de ani in urma. Iesirea sa din scena, spun specialistii, are semnificatia disp
