Săptămâna trecută va fi ţinută minte multă vreme. Pieţele financiare din întreaga lume s-au cutremurat. Din SUA până în Japonia şi din Argentina în Coreea de Sud, nu a existat ţară care să nu fi fost afectată. Evenimentele la bursă afectează imediat şi moneda naţională. Criza a plecat de la ceea ce s-ar putea numi „credite doar cu buletinul“, oferite generos de băncile americane în anii trecuţi, când dobânzile erau la niveluri ridicol de mici. Criza, sa
Săptămâna trecută va fi ţinută minte multă vreme. Pieţele financiare din întreaga lume s-au cutremurat. Din SUA până în Japonia şi din Argentina în Coreea de Sud, nu a existat ţară care să nu fi fost afectată.
Evenimentele la bursă afectează imediat şi moneda naţională. Criza a plecat de la ceea ce s-ar putea numi „credite doar cu buletinul“, oferite generos de băncile americane în anii trecuţi, când dobânzile erau la niveluri ridicol de mici. Criza, sau doar emoţia, s-a întins rapid, iar bursele au consemnat cele mai mari scăderi de după 11 septembrie 2001. Alan Greenspan (fostul omolog american al lui Mugur Isărescu), considerat până acum un semizeu al finanţelor, este acum arătat cu degetul; din cauza lui, spun unii analişti, s-a ajuns la această criză. Politica dobânzilor (prea) scăzute practicată de Greenspan – sub două procente – i-a îndemnat pe toţi nevoiaşii să contracteze credite care acum, când dobânzile sunt de trei-patru ori mai mari, nu mai pot fi returnate. Dar toate aceste dobânzi scăzute au făcut ca, în aceşti ani, economia americană să duduie. Se vede însă că nimeni nu e profet în ţara lui.
La sfârşitul săptămânii trecute revenise optimismul: Banca centrală americană a redus dobânzile cu 0,5 procente. Brusc, toate pieţele au început să crească. Când scriu acest text, nu cunosc evoluţia ulterioară. Indiferent dacă criza va continua sau s
