Ferme care aşteaptă falimentul, ţărani care îşi vând vitele la preţul unor blugi de firmă, legume banale scoase pe tarabe la preţ de delicatese, plus partea mai puţin vizibilă a dezastrului: inflaţie mărită, creştere economică încetinită, cheltuieli mai mari la buget. „Am ajuns să cumpăr legume din piaţă. Eu, care mergeam în piaţă la Bucureşti cu Aro-ul plin de lădiţe, de câteva ori pe vară“, spune cu năduf ialomiţeanul Ion Matache, arătând

Ferme care aşteaptă falimentul, ţărani care îşi vând vitele la preţul unor blugi de firmă, legume banale scoase pe tarabe la preţ de delicatese, plus partea mai puţin vizibilă a dezastrului: inflaţie mărită, creştere economică încetinită, cheltuieli mai mari la buget.

„Am ajuns să cumpăr legume din piaţă. Eu, care mergeam în piaţă la Bucureşti cu Aro-ul plin de lădiţe, de câteva ori pe vară“, spune cu năduf ialomiţeanul Ion Matache, arătând spre grădina din spatele casei: o întindere galben-maronie, brăzdată de crăpături şi presărată cu tufe uscate. „Am mai şi udat, dar degeaba – pur şi simplu a fost prea cald şi n-a plouat deloc“, explică bătrânul.

În situaţia lui sunt sute de mii de fermieri din sudul şi estul României. De altfel, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, peste 1,7 milioane de hectare din cele 2,8 milioane de hectare cultivate cu grâu, secară, orz, orzoaică şi rapiţă sunt calamitate. Cu alte cuvinte, cam două treimi din total. În ceea ce priveşte producţia de grâu, s-a constatat că aceasta totalizează trei milioane de tone, cu 44% mai puţin decât cea realizată anul trecut.

„Seceta mi-a afectat 85% din culturi. Am primit despăgubire de la buget, dar nu cea stabilită de către comisie, de 1,3 milioane de lei, ci doar de 800.000 de lei, motiv pentru care i-am dat în judecată. Aşa se întâmplă de obicei, pr