Tipterii (germana "zipser") sunt o minoritate de etnie germana din Maramures si Bucovina. Termenul "zipser" cum îsi spun membri acestei minoritati, deriva de la numele localitatii "Zips", un oras care pe vremea colonizarii lor facea parte din Imperiul Habsburgic ( Ungaria de Nord), actualmente orasul Spis, Slovacia, locul originar al acestei etnii. Ei au fost colonizati la sfârsitul sec. XVIII (1773 la Viseu de Sus, Maramures). În Zips au ajuns în sec. XII, purtati din Bavaria si Saxonia de catre regii unguri Stefan I si Stefan al II-lea. În 1775 se stabilesc la Viseu familii germane venite Austria (Salzburg si Tirol). Între anii 1776 – 1794 vin primii colonisti din Salzkammergut. În 1778 sosesc alte 25 de familii din Gmunden, majoritatea cu multi copii, iar în 1784 sosesc familii din Bavaria. Îndeletnicirea principala a tipterilor a fost prelucrarea lemnului. Activitatea tipterilor se materializeaza si prin prima fabrica de cherestea construita în anul 1809 prin magazinul statal (depozit) construit în 1817. În perioada 1809 – 1810 se populeaza si se formeaza cartierul tipterai.

Numarul populatiei de origine germana si austriaca a crescut permanent, dupa cum rezulta din documente. La recensamântul din 1977 sunt consemnati 3430 de germani în orasul Viseu de Sus. Emigrarea tipterilor spre Germania a început în 1973. Cea mai importanta sarbatoare a lor este "Sarbatoarea tipterilor" de pe Valea Vaserului. Ea continua o traditie mai veche, din sec. XIX, când plutasii tipteri, butinarii si tapinarii se întreceau în diferite concursuri. De-a lungul timpului, tipterii au avut meserii legate mai ales de constructiile civile sau de infrastructura: muncitori la tuneluri sau drumuri, dulgheri, zidari. Cei mai multi au avut însa de-a face cu lemnul. Acum, sarbatoarea este axata îndeobste pe componente etno-culturale, cum ar fi portul popular si traditia orala. În anul