Carol al II-lea si Patriarhul Miron Cristea (Foto: Cotidianul)
Dosarele de urmarire ale fostei Securitati, precum si unele documente intocmite de angajatii de la Cadre ai PCR abunda in informatii despre presupusa homosexualitate a unor preoti, sustin istoricii. In majoritatea cazurilor s-au dovedit a fi acuzatii inventate de securisti/cadristi cu scopul de a-i denigra sau de a-i transforma in persoane santajabile pe cei vizati.
Istoricii specializati in studiul dosarelor clericilor sustin ca acuzatiile legate de homosexualitate, care in perioada comunista era considerata infractiune, nu au fost patentate de Securitate sau de partid, ci au fost mostenite de la vechea Siguranta.
In perioada domniei lui Carol al II-lea, Biserica Ortodoxa a intrat in dizgratia Casei Regale din cauza refuzului inaltilor ierarhi de a accepta relatia extraconjugala a regelui cu Elena Lupescu. O vizita facuta de Carol al II-lea la Chisinau, dupa intoarcerea sa din exil si urcarea pe tron, a devenit un moment de rascruce in relatia dintre Biserica si autoritatile vremii.
Mitropolitul de atunci al Basarabiei, IPS Gurie Grosu, l-a impiedicat pe rege sa treaca prin portile imparatesti ale Catedralei din Chisinau fiindca, desi era casatorit, traia in nelegiuire cu Elena Lupescu. Apostrofarea pe care i-a facut-o regelui a dus la prigonirea ierarhului, care a fost acuzat de abuzuri si lipsa in gestiune.
Cercetat de Curtea de Casatie, mitropolitul Gurie a fost suspendat din functie de Sfintul Sinod la presiunile regelui, desi nu exista un temei canonic. Acesta s-a retras astfel la Manastirea Cernica. unde a si murit in 1943.
Potrivit istoricilor contactati de Cotidianul, Cernica si Neamtul au fost cele doua „focare” de presupusa homosexualitate pe care le-a conturat Siguranta in perioada interbelica, la ordinul autoritatilor carliste. Acest