Ieri după-amiază, a doua victimă a exploziei de la Oltchim, care a avut loc pe 14 august, Elena Creangă, a fost condusă pe ultimul drum, în cimitirul din comuna natală Amărăşti, judeţul Vâlcea, de o mulţime de oameni.

VÂLCEA. La aproape o săptămână de la înmormântarea primei victime a exploziei de la Oltchim, rudele, prietenii şi colegii au condus-o pe ultimul drum şi pe cea de-a doua victimă, Elena Creangă, de 37 de ani, din oraşul Râmnicu Vâlcea. Femeia era operator chimist şi lucra la Oltchim din 1990. În urma exploziei, ea a suferit arsuri de gradele III şi IV pe 95% din suprafaţa corpului şi a fost transportată, împreună cu Marian Bănescu, cu un elicopter al Inspectoratului de Aviaţie MIRA, în Capitală. Cu tot efortul medicilor, femeia nu a mai putut rezista durerilor puternice cauzate de arsuri şi duminică seară a decedat la Spitalul de Arşi din Bucureşti. A lăsat în urmă un soţ îndurerat şi doi băieţi, unul de cinci ani şi altul de 12 ani. „Îmi pare rău că a murit în chinuri groaznice, pentru că, de când au internat-o la Spitalul din Bucureşti, am fost tot timpul lângă ea şi am văzut cât a suferit. Dar, asta este viaţa şi trebuie să mergem mai departe, pentru că am doi copii de crescut. Ne-am apucat şi noi de o casă în comuna Amărăşti, aveam planuri mari pentru viitor, dar ce să mai fac acum? Nu ştiu încotro să o iau! Ce vină a avut ea? Ce vină?“, a spus soţul femeii, prăbuşit asupra sicriului.

Colegul Elenei care a scăpat ca prin urechile acului din explozie povestea că aceasta era o femeie extraordinară şi că nu deranja niciodată pe nimeni. „Făceam naveta împreună şi era o fată care te ajuta oricând aveai nevoie. Când plecam de acasă, ne despărţeam de familiile noastre şi ne întâlneam cu colegii noştri, care erau ca a doua familie. Eu îi mulţumesc lui Dumnezeu că sunt în viaţă, pentru că în momentul exploziei mă aflam în vestiar la masă, dar