- Cultural - nr. 165 / 24 August, 2007 Urmaresc ceea ce scrie Lazar Ladariu, acordand o atentie deosebita limbii bogate pe care o manuieste cu mult har. Recent, intr-un editorial, referindu-se la Vladimir Voronin, noteaza ca acesta "… nu pierde nicio ocazie sa acroseze Romania…". Verbul a acrosa este folosit cu un sens figurat: a critica, a acuza, a se agata de… Este un sens creat de autor, care nu figureaza in dictionare, care il noteaza ca termen tehnic: a agata, a atarna; a opri, a intercepta mingea in aer (la fotbal). Verbul se conjuga: acrosez, acroseaza, sa acroseze, acrosam etc. Acrosaj, ca termen tehnic, agatare, atarnare; intersectia dintre un put de mina si o rampa subterana. In sport: interceptare a mingii in aer la fotbal. La box: tinerea adversarului. Acrosare, actiunea de a acrosa; acrosaj. Am retinut si secventa "… trancaneala, la moda astazi…". Verbul a trancani, derivat de la interjectia onomatopeica tranc, are intelesul: a vorbi mult si fara rost; a indruga vrute si nevrute; a flecari, a sporovai. Trancanire, actiunea de a trancani si rezultatul ei. Trancanire, cu sensul vorbarie, flecareala, e prezent in proza eminesciana: "Intre acesti muri afumati, plini de mirosul tutunului, de trancanirea jucatorilor de domino… ardeau lampi somnoroase". Trancaneala , plural trancaneli, actiunea de a trancani si rezultatul ei; vorbarie, sporovaiala, flecareala; zgomot de glasuri produs de cei care trancanesc. Un editorial are ca titlu: "Liberi la hulire". A huli, a spune vorbe de ocara sau de batjocura la adresa cuiva, a ocari pe cineva; a vorbi de rau, a calomnia, a defaima. Tipul de conjugare: hulesc, hulesti, huleste, sa huleasca, hulim etc. A huli, cu intelesul a defaima, a calomnia, a barfi, este prezent in poezia eminesciana. "De te-ating, sa feri in laturi,/ De hulesc, sa taci din gura;/Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,/Daca stii a lor masur