Cauza relelor in care traim volens-nolens este o veche preocupare istoriografica, a carei cronologie coboara spre inceputurile Romaniei moderne.
Multe dintre surse s-au pierdut, dar altele au supravietuit pana la noi. La 1870, publicistul Mihail Anagnoste si-a pus intrebarea "Unde am ajunsu? " fata de incalcarile legilor, chestiunea sa fiind mai degraba aceea a unui disperat, care nu mai gaseste solutii de supravietuire.
Despre multitudinea cauzelor acestor rele, personajul amintit face o adevarata cartografiere a mentalitatilor prezentului in care traia si nu este greu sa descoperim in reperele metamorfozelor sociale si comportamentale de atunci realitatile prezentului. El face chiar si o ierarhie a tarelor, descriind astfel problema: "Mai intai relele naravuri invechite; supunerea catre cine se scoala mai de dimineata, fie ori ce soiu de om va fi, fie si un sarlatan de nimic. Obiceiul de a vedea cu ochii altuia; asteptarea de la acesta, pentru orice miscare; nazuirea intransu a ne face foloasele si vietuirea mai usoara; prin urmare, pitularea oamenilor, destramarea lucrurilor, nimicnicia obsteasca; iata drojdiile sau ramasitele din vechime".
Aceste rele au fost dobandite sub despotismul turcesc, "cel mai steril din istorie", potrivit lui Emil Cioran. Anagnoste sustine si el acelasi lucru: "Cand vom cerceta de aproape acest despotism barbar, impilator, dar de nimic ingrijitor, vom afla deosebirea sa de cele ce vedem acum. Era o neoranduiala in toate, din care izvora o apasare neghioaba. Despotismul adevarat, viclean si cugetator este alt veac; loveste nu numai trupul, ci si sufletul. El rosteste vorbe late; este drept, popular, are toate darurile; numai, in vreme ce saruta scoate din buzunar punga; cand ii vine mai bine infige cutitul pe la spate si fara veste. Pe deasupra naravurilor noastre putrede, acuma prenoite si sporite, se ivi o co
