Proiectul Asociatiei Pro Democratia imbina in mod fericit dorinta cetatenilor de a vota persoane, nu liste, cu un grad de proportionalitate relativ similar celui de astazi, indus de acelasi mecanism al pragului electoral. Am avut ocazia sa particip, in ultimele citeva luni, la discutii aprinse si de cele mai multe ori serioase pe marginea votului uninominal. In mass media, in societatea civila, in mediul politic si - mai rar decit m-as fi asteptat - in conversatii private. Fara a-mi schimba opiniile (sint partizanul unei cit mai mari proportionalitati intre numarul de voturi si numarul de mandate obtinute de un partid), imi doresc ca problema sa fie lamurita cit mai rapid.

Nu are rost sa recapitulam aici detaliile celor doua proiecte ce se confrunta pentru asentimentul comisiei parlamentare create special in acest scop si, ulterior, al plenului forului legislativ. Proiectul Asociatiei Pro Democratia imbina in mod fericit dorinta cetatenilor de a vota persoane, nu liste, cu un grad de proportionalitate relativ similar celui de astazi, indus de acelasi mecanism al pragului electoral. El nu face o diferentiere exagerata intre alegerea deputatilor si cea a senatorilor, astfel ca legitimitatea deputatului este, pina la urma, egala cu cea a senatorului. E bine ca se intimpla astfel, intrucit multe din chestiunile vitale pentru sistemul politic sint transate in sedinte comune ale celor doua camere, in care votul deputatului este egal cu cel al senatorului. Sistemul Pro Democratia se bazeaza pe ocuparea unui numar de mandate de catre candidatii cistigatori in colegiile uninominale (un singur tur de scrutin) si completarea ulterioara a locurilor ramase de catre candidatii clasati pe locurile doi sau trei, aplicindu-se criteriul proportionalitatii. Asa cum subliniaza exponentii Pro Democratia, alegatorii si nu liderii de partid vor fi cei care vor hotari cine ajunge in P