Calatoriile la Polul Nord nu mai au doar scopuri stiintifice sau sportiveAP PHOTO
Zona Oceanului Arctic a devenit in ultima perioada un adevarat camp de lupta intre cele cinci natiuni arctice - Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca si SUA. Sub intinderea de gheata a Polului Nord se ascund comori la care toata lumea ravneste: rute navigabile, diamante, aur si vaste rezerve de gaze naturale si petrol.
Topirea ghetii polare a lansat o adevarata cursa a revendicarilor teritoriale in aceasta parte a lumii, aducand in discutie legendarul Pasaj de Nord-Vest, o legatura intre Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific cu o importanta comerciala colosala, dar si discutii intense despre resursele de gaze naturale si petrol din plaforma continentala, in cazul in care topirea ghetii va permite exploatarea lor.
Astfel, in timp ce premierul canadian Stephen Harper si presedintele american George W. Bush incearca sa ajunga la un acord in privinta suveranitatii asupra Pasajului de Nord-Vest, din Oceanul Arctic, Rusia si Danemarca se intrec in expeditii la Polul Nord. Nici Norvegia nu lipseste din peisaj, ea cerandu-si drepturile indiferent de deciziile comunitatii internationale.
Rusia vrea sa puna mana pe Polul Nord
Moscova isi revendica drepturile teritoriale in zona Polului Nord, dupa ce pe data de 2 august a anuntat ca a infipt un steag rusesc la o adancime de 4.000 de metri, pe lantul muntos submarin Lomonosov. Oficialii rusi au explicat ca aceasta regiune apartine Rusiei, deoarece ea este o prelungire a platoului continental siberian.
Argumentul este suficient de puternic pentru a cere forurilor internationale anexarea suprafetei bogate in resurse energetice. Potrivit legislatiei internationale, un stat are dreptul sa anexeze o zona maritima daca dovedeste ca platoul subacvatic are o compozitie geologica similara cu solul cont
