Definitivarea listelor de candidaţi la alegerile pentru Parlamentul European a redeschis problema avantajelor şi dezavantajelor pe care le are funcţia de eurodeputat. Ce are de câştigat şi ce are de pierdut politicianul român care va fi ales pe acest post veţi afla în cele ce urmează.
Ne-am obişnuit cu imaginea veşnic adormită a parlamentarului român. Chit că e dimineaţă sau seară, iarnă sau vară, alesul nostru cască întruna, votează pentru şapte colegi care nu au catadicsit să vină la lucrări, încasează diurne şi consumă benzină pe lună cât ar consuma un român care a vizitat ţara cu maşina. O astfel de atitudine e taxată de cetăţeanul de rând abia o dată la patru ani, la alegeri, când, pus în faţa unor liste cu nume, acesta pune ştampila pe ce i se pare mai bine. În toamnă însă, românul va fi pus să aleagă nume noi pentru o instituţie nouă pentru ţara noastră. Pe 25 noiembrie vor avea loc alegerile pentru ocuparea celor 35 de fotolii repartizate românilor în Parlamentul European, una dintre instituţiile Uniunii Europene la care România a aderat la 1 ianuarie 2007. Cu excepţia câtorva partide, listele cu candidaţi au rămas până acum goale. De ce nu se înghesuie politicienii români să se ducă parlamentari la Bruxelles?
Vot pentru 500 de milioane de europeni
Un prim dezavantaj al postului de europarlamentar, constatat şi arhicunoscut de toată lumea, este pierderea contactului cu electoratul din ţară şi realităţile vieţii politice interne. Politicienii români sunt conştienţi de faptul că naveta la Bruxelles nu e totuna cu cea la Bucureşti şi că electoratul uită repede un nume dacă acesta nu e promovat în ţară. În schimb, europarlamentarul are ocazia să discute cu şefi de stat importanţi din Europa şi hotărăşte pentru 500 de milioane de oameni, cetăţeni ai Bătrânului Continent. „Avantaje sunt. Eşti în mijlocul unor evenimente care vor fi,
