Terenurile extravilane din jurul Craiovei, care valorează pe piaţa imobiliară miliarde de lei, au inflamat minţile multor oameni cu bani din oraş. 139 ha de teren extravilan situat la ieşirea din Craiova, pământ care ar trebui retrocedat cetăţenilor din Işalniţa, este motiv de gâlceavă şi de tras sfori. Comisia locală Işalniţa a trecut, după apariţia Legii nr. 18/1991, la punerile în posesie pe terenurile care au aparţinut fostului CAP. Pentru că, de la colectivizare şi până la desfiinţarea CAP, comuna a mai pierdut din pământ prin cedări staţiunilor de cercetare, asociaţiilor intercooperatiste sau altor forme de organizare a agriculturii, reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut prin reducerea cu 25% a suprafeţelor cerute şi cuvenite. Comisia locală ar fi avut nevoie de încă 576 ha de teren pentru a nu reduce suprafeţele reconstituite. După ce s-au împărţit terenurile productive, comuna Işalniţa a mai rămas cu 200 ha de teren rezervă, situat pe coaste şi slab productiv, pe care, spun oficialii primăriei, nu vrea să-l ia nimeni. În condiţiile în care există teren rezervă, nu se explică de ce s-a făcut o reducere atât de mare la reconstituire. Din terenurile de care ar avea nevoie cetăţenii din Işalniţa pentru reconstituirea dreptului de proprietate, 139,51 ha sunt pe teritoriul administrativ al Craiovei, în punctele Atârnaţi, Nisipuri şi Troaca. După 1990, Işalniţa şi Craiova şi-au delimitat de comun acord teritoriile administrative printr-un protocol, conform căruia Craiova se întinde până în mijlocul râului Amaradia. Potrivit acestui protocol, care are doar valoare de înţelegere şi nu de lege, tot terenul solicitat conform Legii nr. 247/2005 de locuitorii din Işalniţa se află la Craiova, motiv pentru care comisia de la Craiova a pus şi ea în posesie pe cine a vrut sau pe cine a trebuit.

Iţe încurcate Cele 200 ha de teren aflat în rezerva Primărie