Un bătrânel plin de vervă, glumeţ şi cu tolba plină de poveşti, doar este pescar. Şi ce pescar, cel mai în vârstă din judeţul Gorj: are 88 de ani. S-a apucat de pescuit la şase ani şi de atunci nu a mai lăsat băţul din mână.

GORJ. Povestea vieţii lui Sebastian Rasoveanu sau nea Sebastiţă, cum îl strigă cunoscuţii, este povestea unui om pasionat, care se întinde pe opt decenii şi ceva. La şase ani a descoperit cât de bine este să pescuieşti. Cu trecerea anilor, a devenit unul dintre cei mai buni pescari. Chiar şi la 88 de ani, cea mai mare parte din timp o petrece pe baltă, cu undiţa în mână. În fiecare dimineaţă, nea Sebastiţă îşi ia scăunelul, rucsacul şi undiţa şi pleacă pe malul Jiului, locul unde se simte cel mai bine. „Aici sunt liber, sunt fericit, pasiunea mea m-a ţinut în viaţă“, a spus bătrânul pescar. Încet, cu multă răbdare, nea Sebastiţă îşi montează scăunelul şi îşi pregăteşte, cu aceeaşi atenţie undiţa. „Ei, nene, sunt de la şase ani pescar şi la început aveam doar un băţ de alun cu o sfoară şi un ac îndoit. Nu aveam bani să-mi cumpăr undiţă aşa cum trebuia. Erau rare şi scumpe cele bune. Prima dată am mers la pescuit pe Şuşiţa, iar primul peşte a fost un clenţoi, cum i se spune pe la noi. Pescuiam la râmă, că pe vremea aia nu se auzise de viermi“, a povestit pescarul.

Răbdarea, atuul pescarului

Bătrânul pescar îşi aminteşte cu bucurie şi emoţie de cel care l-a învăţat să pescuiască. „Era un om cumsecade. Se numea Ion Turmei. El a avut răbdarea necesară să mă înveţe să pescuiesc. El mi-a pus băţul în mână prima dată şi de atunci, ani de zile, am pescuit alături de el. Avea o răbdare de fier, că de, eu eram copil şi puneam zeci de întrebări. Uneori fugeam de la şcoală să merg pe baltă. Îmi plăcea tare mult să pescuiesc şi încercam să stau cât mai mult cu undiţa în mână. Nea Ion m-a învăţat să pescuiesc cu pleaşca, aşa îi