La ora actuala, suspectii de comiterea unor fapte penale nu sint aruncati dupa gratii, in faza de cercetare penala, decit in cazuri grave, lucru ce le-a dat mina libera infractorilor sa dispara fara urma si sa ramina, astfel, nepedepsiti pentru faptele comise. Desi este o problema ce le da mari batai de cap oamenilor legii, lucrurile nu numai ca sint departe de a fi rezolvate, ci s-ar putea sa se agraveze. Asta pentru ca propunerile de modificare a Codului de procedura penala stabilesc ca masura arestarii sa fie dispusa numai in cazuri exceptionale si atunci cind nici o alta masura preventiva nu este de ajuns. Noile prevederi pornesc de la necesitatea unui echilibru intre drepturile acuzarii si drepturile apararii si au in vedere cele mai moderne solutii adoptate de codurile similare ale statelor europene. Proiectul va fi definitivat in urma consultarilor cu magistratii si avocatii, in luna octombrie, dupa care va fi supus dezbaterii Parlamentului.
Prin noul proiect se propune reglementarea expresa a institutiei judecatorului de libertati, ca organ judiciar distinct. Competenta acestuia priveste dispunerea asupra masurilor privative de drepturi in tot cursul urmaririi penale, cum ar fi arestarea preventiva, perchezitia domiciliara, interceptarile si inregistrarile audio-video. Acest nou regim judiciar nu necesita eforturi organizatorice mari, judecatorul de libertati urmind a fi desemnat periodic in aceeasi maniera precum judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate sau cel de la compartimentul de executari penale.
De departe, insa, cea mai importanta modificare o constituie reformularea cazurilor in care se poate dispune arestarea preventiva a unei persoane, respectiv in cazul in care exista pericol de sustragere, de influentare a anchetei si de comitere a unei alte infractiuni. Practic, in privinta arestarii preventi
