Mulţi dintre romăni, prea mulţi, işi doresc un fel de "stat al bunăstării" cu totul inedit, aşteptăndu-l să rezulte din imposibila combinaţie a socialismului părăsit şi a capitalismului de care ne e teamă să ne apropiem. La această răscruce de drumuri, cănd iluziile se destramă, dacă s-ar putea, am cumpăra de-a gata bunăstarea visată. Dar n-avem cu ce s-o plătim. Fiindcă in acest mare "sac" pe care il numim avuţia societăţii se adună incă prea puţini bani.
Problema are vreo rezolvare? Una singură, bineinţeles: desăvărşirea reformei structurale in economie. Dificilă treabă, căci şi reforma structurală e scumpă, iar banii statului şi ai companiilor private sunt număraţi. A incrucişa insă braţele in semn de resemnare ar fi cea mai proastă soluţie.
Statul are nevoie, aşadar, de bani mai mulţi. De unde pot fi luaţi? De la buget, desigur. Se impun insă două condiţii. Ambele obligatorii. Prima: deficitul bugetar să nu mai crească, pentru că ar submina poziţia Romăniei in Uniunea Europeană. A doua: să crească cheltuielile, pentru a nu afecta salariile bugetare, pensiile şi ajutoarele sociale. Ceea ce inseamnă că rămăne un singur teren de manevră: capitolul de venituri.
Să vedem, deci, cum pot fi inmulţite sursele de venituri. Taxa pe Valoarea Adăugată e aplicată pe tot ce cumpărăm, de la jucării pentru copii pănă la automobile şi obiecte de lux. Greu de crezut că va putea să crească. Aşa că din TVA vor fi obţinuţi bani mai mulţi numai dacă se va vinde mai mult şi se va cumpăra mai mult. Impozitele pe salarii, aplicate tuturor celor care sunt plătiţi la vedere pentru munca lor, pot aduce şi ele bani mulţi. Dar nu prin creşterea cotelor, ci prin mărirea căştigurilor. Şi a numărului de salariaţi. Impozitele calculate pentru pensiile mari vor aduce bani mai mulţi la buget numai dacă vor fi mai multe pensii mari. Impozitele pe p
