Sistemul german, propus de PSD, nu elimină votul pe liste şi este menit să conserve influenţa în parlament a liderilor naţionali ai partidelor Problema introducerii scrutinului

Sistemul german, propus de PSD, nu elimină votul pe liste şi este menit să conserve influenţa în parlament a liderilor naţionali ai partidelor

Problema introducerii scrutinului uninominal, agitată de liderii partidelor pentru a convinge electoratul de bunele lor intenţii în privinţa reformării clasei politice, este departe de a fi clară pentru cetăţenii obişnuiţi. Cert este doar faptul că majoritatea românilor ar dori să aleagă omul, şi nu lista.

La fel de limpede este că partidele mari nu sunt interesate să meargă pe varianta uninominalului pur, deoarece ar risca să piardă mult din influenţa la nivel decizional. În prezent, se încearcă promovarea unui proiect al Asociaţiei "Pro Democraţia", asupra căruia partidele şi-au dat acordul de principiu.

Senatorii şi deputaţii dovediţi că, pe durata mandatului lor, s-au ocupat mai mult de propriile afaceri decât de procesul legislativ, anonimii care dorm pe la şedinţele parlamentului şi grupurile de aleşi care vor să-şi asigure bătrâneţile votându-şi pensii consistente - toţi aceştia au determinat societatea civilă să facă presiuni pentru introducerea scrutinului uninominal.

De fapt, se speră ca, aplicând ştampila de vot pe numele unei persoane care şi-a asumat în campanie îndeplinirea anumitor obiective, şi nu pe un şir de necunoscuţi, clasa politică să devină mai responsabilă şi mai credibilă. De la principiu însă şi până la modalităţile de aplicare a acestuia e cale lungă.

Puţini dintre politicieni s-au obosit să explice, pe înţelesul tuturor, că este vorba despre două sisteme electorale, ambele având ca variante votul uninominal - sistemul de reprezentare proporţională şi sistemul majoritar. În România este