O dată cu premiile se numără şi scandalurile. Mădălin Voicu este campionul trimiterilor la origini. S-a căntat bine şi mai puţin bine, in condiţii tehnice care uneori au frizat domeniul ştiinţifico-fantastic. S-a auzit prost la modul superlativ.
Festivalul Mamaia 2007 a devenit amintire. S-a căntat bine şi mai puţin bine, in condiţii tehnice care, uneori, au frizat domeniul ştiinţifico-fantastic. S-a auzit aşa cum nu s-a mai auzit niciodată in viaţa Mămăiţei. Adică prost la modul superlativ.
Cei responsabili de sonorizare (de la firma Audio Video Entertainment), in frunte cu şeful lor poreclit Electricianuâ (probabil se pricepe la schimbat becuri), i-au umplut de respect pe concurenţi. Pe lăngă lipsa de experienţă, debutanţii au fost nevoiţi să se lupte şi cu zmeul zmeilor - sonorizarea! Bine că s-a terminat! Au spus-o ei, o spunem şi noi. Ca la orice ediţie a festivalului, la final, o dată cu premiile, se numără şi scandalurile. De această dată, Mădălin Voicu este campionul in trimiteri la origini (a se citi injurături). In plus, a fost acuzat de foarte mulţi că, in calitate de preşedinte al juriului de preselecţie, a ales să pice interpreţi şi piese bune, lăsănd in concurs interpreţi şi piese de calitate net inferioară. "90% dintre concurenţi n-aveau ce să caute aici!", a răbufnit Ionel Tudor. Aşa o fi, noi n-avem calitatea de a face astfel de aprecieri.
OUT! După seara de sămbătă, cănd membrii juriului (nu toţi, dar mulţi) au căntat şi s-au făcut de răs, ne intrebăm de ce nu se face mai intăi o preselecţie a juriului? Aşa s-ar elimina impostura jenantă a profesorului mai slab decăt elevul. Căci este inadmisibil ca un artist să facă playback, imediat ce a părăsit scaunul de jurat, de unde a evaluat potenţialul unui debutant sau a notat valoarea unei creaţii! Ce exemplu oferă Mirabela Dauer tinerilor care işi doresc să aibă ceva
